| descriere | | Biserica Sf. Apostol Toma-Toma Cozma, cu hramul Sf. Apostol Toma şi Sf. Mare Muceniţă Ecaterina
Istorie:
Potrivit lui N.A. Bogdan, a fost construită în 1807, de boierul Toma Cozma şi de soţia sa Ecaterina(Bogdan:234). A fost închinată ca metoh al mănăstirii Ivir de la Muntele Athos, fiind cunoscută şi ca biserică a breslei olarilor(Iftimi: 144). Datarea ctitoririi se conforma însă pisaniei aşezate abia în 1847, cu ocazia reparaţiilor făcute pe cheltuiala Mărioarei Apostol Anastasiu Chetreanca(Bogdan: 234). Sunt totuşi indicii care pot plasa fondarea ceva mai devreme. De exemplu, în inscripţia de pe icoana Sf. Toma, află în dreapta intrării, ctitorul apare cu rang de paharnic: ceea ce datează respectivul odor înainte de 1806, moment când paharnicul era ridicat la rangul de ban(Iftimi: 143). Iar dacă ţinem cont că icoanele erau comandate atunci când construcţia se apropia de final, putem accepta că edificiul a fost înalţat în jurul anului 1804 (Iftimi:143-144). În 1847, s-a extins pronaosul, s-a construit „veşmentăria” de pe latura sudică, s-a adăugat clopotniţa şi s-aridicat un zid împrejmuitor(Erhan: 209). În 1924, prăbuşindu-se o parte din bolta pronaosului, se impunea o refacere substanţială, realizată în anii 1931-1932(Iftimi: 144). Pe timpul celui de-al doilea război mondial, fiind amplasată în zona de încartiruire a trupelor germane, biserica a fost afectată de bombardamentul din 20 august 1944(Iftimi: Cercetări: 144), fiind refăcută între anii 1950-1954(Erhan: 210). Între 1980-1982, a fost consolidat şi turnul clopotniţă(Iftimi:145).
Biserica deţine nouă icoane pictate de portretistul Giovanni Schiavonni(1804-1848), -profesor la Academia Mihăileană în perioda 1837-1838 – făcute la comanda mitropolitului Veniamin Costache(Erhan: 210). Se mai adaugă o alta, zugrăvită de Octav Băncilă şi reprezentându-i pe Sf. Petre şi Ioan(Erhan: 210).
Memoria locului
- Se zice că Toma Cozma ar fi fost de fapt un ţigan boierit (Bogdan: 234)
- Se credea că biserica ar fi deţinut cândva nişte relicve importante cum ar fi un fragment din rochia Maicii Domnului şi un altul din scutecele lui Iisus(Bogdan: 235)
- Era frecventată de scapeţii din cartierul Păcurari(Bogdan: 235)
- De activitatea Ateneului Toma Cozma se leagă iniţiativa strângerii de fonduri pentru statuia poetului Mihai Eminescu. Realizată în 1929 de sculptorul Schmidt Faur, ea a fost aşezată iniţial în faţa Universităţii „Al.I.Cuza”(pe locul unde se află astăzi statuia lui A.D.Xenopol), fiind coborâtă în 1957 lângă Bibliteca Centrală Universitară. Acolo fusese Monumentul Reîntregirii Neamului, distrus în 1948(Dascălu: 98).
- În curtea bisericii, pe latura nordică, există o groapă comună înălţată după al doilea război mondial şi marcată cu o troiţă(Erhan: 210).
Bibliografie
Bogdan, Nicolae Andriescu, Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, Iaşi, Ed. Tehnopress, 1997.
Erhan, Viorel, Mănăstiri şi biserici din oraşul Iaşi şi împrejurimi, Iaşi, Ed. Tehnopress, 2003.
Iftimi, Sorin, Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieşene, Iaşi, Ed. Trinitas, 2008.
Dascălu, Nicolae; Iftimi, Sorin, Pelerin în Iaşi, Iaşi, Editura Trinitas, 2000.
Andi Emanuel Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|