| descriere | | Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (Fundaţia regele Ferdinand I)
Istorie
Actul de naştere a Fundaţiei universitare „Regele Ferdinand I”a fost legiferat de cele două Camere ale Parlamentului României Mari, în şedinţele din 29 octombrie (Adunarea Deputaţilor), şi, respectiv, 19 noiembrie 1925 (Senatul), urmărindu-se a fi un reper cultural la împlinirea a 60 de ani de către Ferdinand.
În anul 1928 a fost cumpărat imobilul de pe terenul unde în prezent se află Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, organizat un concurs de proiecte câştigat de inginerul Emil Prager. Lucrările s-au derulat între 1930-1934. (Lucian Vasiliu, Olga Rusu, Ioan Holban, Constantin-Liviu Rusu: 1995). Din cauza problemelor economice clădirea nu s-a bucurat de o festivitate de inaugurare.
Pe acoperişul Fundaţiei trebuiau să fie aşezate statuile celor mai reprezentativi conducători din istoria românilor, printre ei regăsindu-se şi Carol I şi Ferdinand. Simbolistic, această idee urmărea să consacre locul celor doi regi în panteonul românesc. Grupul realizat de C. Jotzu în anii 1933-1934 nu a mai fost amplasat în locaţia iniţială, manifestându-se temerea că strucutura de rezistenţă a imobilului nu va putea suporta o greutate aşa de mare. Prin urmare, statuile au fost aranjate în curtea bibliotecii de unde au fost mutate în anul 1968 în locaţia cunoscută şi astăzi.
Între 1953-1958 va purta numele „Nicolae Bălcescu”. (Victor Macarie: 2005, p. 225).
Bibliografie:
Macarie, Victor, Grupul statuar „Mihai Eminescu”, în Monumentul, (coordonatori Silviu Văcaru şi Aurica Ichim), Iaşi, Editura Trinitas, 2005.
Vasiliu, Lucian, Rusu Olga, Holban, Ioan, Rusu, Constantin-Liviu, Prin Iaşii de odinioară-100 căreţi poştale ilustrate şi comentate, Iaşi, Casa de resă-Editură „Cronica”, 1995, nenumerotată.
ALEXANDRU ISTRATE cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|