| descriere | |
- biserica are hramul “Adormirea Maicii Domnului”(15 august);
- este biserică parohială
Istorie
A fost construită în secolul al XIX-lea pe locul unde a existat până atunci o biserică din bârne, construită în 1780. Iniţial se afla pe malul drept al Bahluiului, dar după modificarea cursului râului, ajuns pe malul stâng (N.A.Bogdan:2004, p.245). Aici, la sudul Curţii Domneşti şi dincolo de Bahlui, se afla mahalaua lipovenească (Viorel Erhan:2003, p.259). Biserica a fost refăcută din cărămidă în anul 1830, dar turnul şi clopotniţa au rămas tot din lemn. În anul 1866, a avut loc un incendiu care a distrus biserica şi obiectele sale. Până la redeschiderea bisericii, s-a construit alături paraclisul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, care a rămas funcţional şi în continuare (N.A.Bogdan:2004, p.245), mai ales pe timp de iarnă, căci biserica mare este foarte greu de încălzit (Viorel Erhan:2003, p.262). Refacerea bisericii a avut loc între anii 1872-1882, după planurile arhitectului Ştefan Emilian, prin subscripţie publică supravegheată de starostele lipovean Vasile Fomin. În prezent, biserica lipovenească din Iaşi posedă o serie de icoane valoroase, realizate în stilul tradiţional al artei ruse bisericeşti. Parohia "Adormirea Maicii Domnului" funcţionează şi în prezent. Din punct de vedere canonic, depinde de Eparhia Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei şi Moldovei, cu sediul în oraşul Târgu Frumos, judeţul Iaşi (Sorin Iftimi:2000, p.108).
Construcţia:
Este o clădire înaltă, impunătoare, cu şapte turle. Are trei intrări: una pe latura vestică (pentru femei), una pe cea nordică (folosită doar la ocazii speciale) şi alta pe latura sudică, pentru bărbaţi. Turlele cele mai mari sunt deasupra naosului şi deasupra pridvorului închis (aceasta din urmă fiind şi clopotniţă) (Viorel Erhan:2003, p.260). Fiecare dintre cele şapte turle poartă în vârf o cruce specifică acestui cult. Absidele naosului sunt drepte, doar cea a altarului este semicirculară (Viorel Erhan:2003, p.261). Biserica a fost refăcută în anii 1959 şi 1989, prin contribuţia enoriaşilor (actualmente, în jur de 250 de familii) (Viorel Erhan:2003, p.261). În prezent se desfăşoară lucrări de reparaţii şi îmbunătăţiri, la ziduri şi la acoperiş, construcţia fiind afectată de seisme şi de trecerea timpului.
Bibliografie
BOGDAN, N.A Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, retipărire a ediţiei a II-a (din 1913), Iaşi, Editura Tehnopress, 2004
ERHAN, Viorel Mănăstiri şi biserici din oraşul Iaşi, Iaşi, Editura Tehnopress, 2003
IFTIMI, Sorin Pelerin în Iaşi. Ghid pentru vizitatori, Iaşi, Editura Trinitas, 2000
Cătălina Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|