| descriere | | Istorie
A fost primul sediu al universităţii ieşene din 1860 până în anul 1897 când a fost inaugurată clădirea din Copou. Spaţiul ales au fost casele lui Costache Ghica construite după anul 1756. (Constantin Rusu, Ioan Holban: 1994, p. 142). Alte surse afirmă că proprietarul imobilului ar fi fost vistiernicul Matei Cantacuzino (Antonio Sandu ... :2008, p. 19), care le vându în 1792 hatmanului Costache Ghica. (Vasile Panopol: 2000, p. 66). Grigore Ionescu îl menţionează pe vistiernicul Ion Cantacuzino drept posesorul clădirii. (Grigore Ionescu: 1965, p. 375). Va deveni palat domnesc în timpul lui Alexandru Calimachi (1795-1799). În anul 1806 imobilul a fost vândut vistiernicului Iordache Balş, de la care au trecut în proprietatea lui Alecu Rosetti-Roznovanu în anul 1839 (I. Agrigoroaiei, I. Toderaşcu: 2007, p. 207). În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza administraţia principatului va plăti 18.000 de galbeni Ruxandei Roznovanu pentru a achiziţiona clădirea. În a doua jumătate a secolului XIX aici se ţineau examenele de bacalaureat, pentru elevii şi elevele tuturor liceelor din Moldova, în două sesiuni, pe parcursul lunilor iunie şi septembrie. (Rudolf Suţu: 1928, p. 227). O parte a clădirii a fost afectată în urma incendiului din 24 noiembrie 1922. (Dan Jumară: 2005, p. 206). În 1944 profesorii şi studenţii Facultăţii de Medicină au fost evacuaţi la Alba Iulia. Între 1963-1982 în această clădire a funcţionat Filiala Academiei din Iaşi. (Aurel Bejenaru ... : 1974, p. 91-92), (Curinschi: 1967, p. 49). În faţa ei se află Poarta nădejdii construită în 1973. (Valentin Ciucă: 2008, p. 138).
Memorie
Vocile anonime ale oraşului priveau supăraţi, dar şi neputincioşi cum autorităţile nu interveneau pentru salvarea clădirii: „Cum, din păcate, la noi numai un număr restrâns de biserici beneficiază de protecţia Comisiunii Monumentelor Istorice, însă nici o casă din vechea noastră capitală, sălbaticii arhitecţi şi-au permis să înnădească şi să transforme facultatea, care pe lângă frumosul său aspect, are şi un trecut istoric.” (Vasile Panopol: 2000, p. 66).
Bibliografie:
Agrigoroaiei, I., Toderaşcu, I., Inaugurarea Palatului Universitar de la Copou (octombrie 1897), în Iacob, Gheorghe (coordonator), Universitatea din Iaşi. De la modelul francez la sistemul Bologna, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2007.
Băileanu, Gheorghe, Deschiderea Facultăţii de Medicină de la 1879. Formarea ei şi primii profesori ai învăţământului medical din Iaşi, în „Revista medico-chirurgicală”, anul LXX, 1966, nr. 1.
Bejenaru, Aurel, Agrigoroaiei Elida, Memoria locurilor ieşene. Ghid turistic, Iaşi, 1974.
Ciucă, Valentin, Iaşi 600. De la medieval la modern, Editura Art XXI, 2008.
Curinschi, Gheorghe, Monumentele de arhitectură din Iaşi, Bucureşti, Editura Meridiane, 1967.
Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, vol. II-De la sfârşitul veacului al XVI-lea până la începutul celui de al cincilea deceniu al veacului al XX-lea, Bucureşti, Editura Academiei, 1965.
Jumară, Dan, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Monografia imobilelor, în Monumentul, (coordonatori Silviu Văcaru şi Aurica Ichim), Iaşi, Editura Trinitas, 2005.
Jumară, Dan, Vechi edificii ieşene. Studii, Iaşi, Princeps Edit, 2007.
Panopol, Vasile, Pe uliţele Iaşului, Bucureşti, Editura Allfa, 2000.
Rusu, Constantin-Liviu; Holban, Ioan; Caproşu Ioan; Vacariu Dumitru; Vasiliu, Lucian, Iaşi, Iaşi, Editura Cronica, 1994.
Sandu, Antonio, Morariu, Irina, Boboc, Anamaria, Clădiri de patrimoniu în Municipiul Iaşi, Iaşi, Editura Lumen, 2008.
Vasiliu, Lucian, Rusu Olga, Holban, Ioan, Rusu, Constantin-Liviu, Prin Iaşii de odinioară-100 cărţi poştale ilustrate şi comentate, Iaşi, Casa de Presă-Editură „Cronica”, 1995, nenumerotată.
ALEXANDRU ISTRATE cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|