| descriere | | Statuia lui Miron Costin
Istorie
În anul 1887 se înfiinţa, la Iaşi, Societatea „Miron Costin” printre ai cărei membri se aflau şi Mihail Kogălniceanu, Alexandru Odobescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Gane, Vasile Pogor, Titu Maiorescu, B.P. Hasdeu, V.A. Urechia. Acestei societăţi îi aparţine ideea amplasării statuii lui Miron Costin în Iaşi. N.A. Bogdan îi atribuie ideea lui V.A. Urechia. (N.A. Bogdan: 2004, p. 327). Turnată din bronz, statuia lui Miron Costin a fost opera lui Wladimir C. Hegel, soclul fiind realizat de arhitectul Nicolae Gabrielescu. (Constantin-Liviu Rusu, Olga Rusu: 2000, p. 20). Atribuirea comenzii unui artist străin a stârnit vii polemici în presa timpului. (Petre Oprea: 1972, p. 128). Ianugurarea a avut loc la 18/30 septembrie 1888. La baza fundaţiei au fost depuse osemintele cronicarului în 12 iunie 1888, aduse prin grija lui V.A. Urechia de la Barboşi-Roman. (Lucian Vasiliu, Olga Rusu, Ioan Holban, Constantin-Liviu Rusu: 1995). Fiind terminată înaintea finisării soclului statuia a fost expusă pentru scurt timp într-unul din saloanele Ateneului din Bucureşti. (Olga Rusu ... :2004, p. 15), (Petre Oprea: 1972, p. 128). Pare a fi inspirată dintr-un portret existent în biserica Teodoreni din Burdujeni. (Aurel Bejenaru ... : 1974, p. 83). Pe piedestalul din gresie sunt două basoreliefuri. Cel din dreapta îl înfăţişează pe Miron Costin citind la curtea regelui polon Ioan al III-lea, Cronica Moldovei scrisă în versuri poloneze, iar pe cel din dreapta este reprodus momentul prinderii lui Miron Costin de către trimişii lui Constantin Cantemir. Pe parcursul anului 1922 vor fi efectuate lucrări de renovare de către inginerul G.I.C. Receanu (DJANI: 270/1922, f. 3-6). În anul 1947 va fi realizată o „pană de bronz cizelată şi patinată” de către Aurel Horga pentru suma de 1.900.000 lei. (DJANI: 50/1947, f. 62-70), înlocuind-o pe cea ruptă în timpul războiului. (DJANI: 97/1949, f. 7).
Memorie
Statuia a fost amplasată pe locul unde, cândva, se bănuie a fi locuit cronicarul.
Bibliografie:
Bejenaru, Aurel, Agrigoroaiei Elida, Memoria locurilor ieşene. Ghid turistic, Iaşi, 1974.
Bogdan, N.A., Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată, Iaşi, Tehnopress, 2004.
Herovanu, Eugen, Oraşul amintirilor, Bucureşti, Editura Minerva, 1975.
Oprea, Petre, Cu privire la Wladimir Constantin Hegel (1838-1918), în SCIA, seria artă plastică, tom 19, nr. 1, 1972.
Rusu, Constantin-Liviu, Rusu, Olga, Souvenir de Iassy, Iaşi, Editura Erota, 2000.
Rusu, Olga, Lăcătăşu, Viorela, Rusu, Constantin-Liviu, Codrin Lăcătuşu, Iaşi-chipuri în bronz, marmură şi piatră, Iaşi, Editura Vasiliana `98, 2004.
Vasiliu, Lucian, Rusu, Olga, Holban, Ioan, Rusu, Constantin-Liviu, Prin Iaşii de odinioară-100 cărţi poştale ilustrate şi comentate, Iaşi, Casa de Presă-Editură „Cronica”, 1995, nenumerotată.
Documente inedite:
DJANI, Fond Primăria Municipiului Iaşi, dosar 270/1922, f. 3-6.
DJANI, Fond Primăria Municipiului Iaşi, dosar 50/1947, f. 62-70; 90-100.
DJANI, Fond Primăria Municipiului Iaşi, dosar 97/1949, f. 6-7.
ALEXANDRU ISTRATE cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|