| descriere | | Istorie
Poartă numele unui căpitan din vremea lui Mihai Racoviţă, domnul Moldovei, căruia i s-a tăiat capul la 11 ianuarie 1717. (Un monument uitat: p. 16). Mihai Racoviţă a poruncit construirea unui cerdac pavat cu piatră înăuntrul căruia a aşezat crucea. Pe parcursul veacurilor Crucea a fost ignorată de autorităţi care au permis ridicarea unor construcţii în apropierea ei, îngrădindu-i vizibilitatea şi accesul doritorilor la ea. Informaţiile pirvitoare la acest obiect de patrimoniu sunt extrem de puţine şi risipite în diverse fonduri arhivistice. În 1921 pe adresa primăriei veneau cereri ale locuitorilor din zona Nicolinei, care doreau să cumpere teren lângă monument obligându-se să îngrădească locul pentru a nu fi distrus (DJANI: 1921, f. 1). În acel spaţiu apăruseră lutării, iar unii aruncau acolo gunoaiele (DJANI: 1921, f. 9), precum şi cadavre de animale (DJANI:1921, f. 16). Din raţiuni privind salubrizarea va interveni şi medicul şef al oraşului, Mihai Tănăsescu, cerându-i primarului să dispune curăţirea zonei care devenise un focar de infecţie. (DJANI: 1921, f. 16, 21).
Memorie
Asemenea altor monumente distruse fie de indiferenţa autorităţilor, fie de lăcomia contemporanilor, şi crucea lui Ferenţ a fost deteriorată în timp, furându-se din pavaj majoritatea lespezilor. La 4 iulie 1826 egumenul Anania de la biserica Sf. Andrei îi cerea domnului Moldovei, Ioniţă Sandu Sturza, să îi permită să ia lespezi din jurul crucii pentru a le folosi în beneficiul bisericii, decât să fie furate de persoane necunoscute, cerere aprobată de domn. În secolul XIX în proximitatea monumentului a fost deschis un han, numit „La cerdac”, frecventat, printre alţii, şi de Mihai Eminescu şi Ion Creangă. (Un monument uitat: p. 23).
Bibliografie:
Bogdan, N.A., Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială ilustrată, Iaşi, Tehnopress, 2004.
Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974.
Un monument uitat: crucea lui Ferenţ, (text şi selecţia documentelor Silviu Văcaru), Iaşi, Editura Alfa, 2004.
Documente inedite:
DJANI, Fond Primăria Municipiului Iaşi, dosar 254/1921, f. 1-30.
DJANI, Fond Primăria Municipiului Iaşi, dosar 97/1949, f. 8.
ALEXANDRU ISTRATE cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la prima pagina
|