| descriere | | atare : 1765
Descrierea starii actuale : se afla în proces de restaurare
Istorie:
La 13 iunie 1765, domnitorul Grigore al III-lea Ghica a hotarât, prin hrisov, mai multe masuri pentru organizarea si buna functionare a spitalului de la Sf.Spiridon. Între acestea, era si înzestrarea spitalului cu cismele (Eugen Târcoveanu, Mihai Litu, Oana Epure: 2000, p.41). Apa a fost adusa pe olane, din dealul Copoului, pentru folosinta publica. S-au facut doua cismele, de o parte si de alta a turnului de intrare (Eugen Târcoveanu, Mihai Litu, Oana Epure: 2000, p.40). Pentru constructia cismelelor s-a apelat la mesteri straini, poate chiar din Istanbul, dupa cum o sugereaza inscriptiile si stilul decorativ. Pe frontispiciul cismelelor este gravata marca domneasca si pe fiecare dintre ele se afla câte doua inscriptii. Deasupra cismelei din partea stânga (cum se intra în bolta) este o inscriptie versificata în limba româna, scrisa cu caractere chirilice. Este pomenit „al triile[a] Grigore Alecsandru Ghica”, cel care „darueste” obstii aceasta binefacere, în cel de-al doilea an al domniei sale, la „1765, iulie 20” (Viorel Erhan:2003, p.141). Sub ea se afla o inscriptie în limba turca, care lauda initiativa domnitorului, în termeni de-a dreptul poetici: „acelora ce le este sete sa multumeasca vazând aceste cisme cu doua tevi din care curge apa ca din doi ochi ai îndragostitilor [...] apa dulce ca mierea” (Eugen Târcoveanu, Mihai Litu, Oana Epure: 2000, p.40), notând si anul constructiei, 1765 (N.A.Bogdan:2004, p.433). Deasupra cismelei din partea dreapta se afla o inscriptie în limba greaca, având acelasi înteles ca si aceea în limba româna, din partea stânga. Sub ea, o a doua notatie în limba turca, reia pe scurt continutul celei dintâi, amintind doar ca apa a fost adusa aici în timpul domniei lui Ghica, „fiul lui Alexandru” (Viorel Erhan:2003, p.142). Când au fost construite, ambele cismele aveau câte un havuz pentru pastrarea apei. Unul dintre ele a fost desfiintat în 1852, iar altul a ramas, desi aceste fântâni nu mai au astazi apa (Viorel Erhan:2003, p.141). Ele au fost împodobite cu o decoratie baroca, de origine orientala mediteraneana, asemanatoare cu aceea a cismelei de la manastirea Golia. Toate au fost construite din piatra, în forma unor portaluri oarbe. Teava prin care curge apa este dispusa într-un panou polilobat, cu ciubuce decorative în forma de vrejuri si flori. Panoul este încadrat de doi pilastri, care sustin un coronament cu un fronton bogat împodobit, cu vrejuri dispuse în curbe si contracurbe. La rândul lui, acest panou este încadrat de altul, mai larg, amenajat de o maniera asemanatoare (Aurora Fecheci: f.a., p.24; Monumente istorice bisericesti...:1974, p.341). În 1888 s-a luat în discutie realizarea de noi conducte pentru alimentarea suplimentara cu apa a spitalului. Proiectul s-a definitivat în 1891. Apa a fost adusa din viile Copoului, pe tevi de fonta, care ar fi trebuit sa reduca obisnuitele pierderi de apa de pe traseul conductelor de teracota. Prisosul de apa a fost cedat orasului, prin cele doua cismele de la intrare (Eugen Târcoveanu, Mihai Litu, Oana Epure: 2000, p.160).
Bibliografie:
BOGDAN, N.A. Orasul Iasi. Monografie istorica si sociala, ilustrata, retiparire a editiei a II-a (din 1913), Iasi, Editura Tehnopress, 2004
ERHAN, Viorel, Manastiri si biserici din orasul Iasi si împrejurimi, Iasi, Editura Tehnopress, 2003
FECHECI, Aurora, Monumente arhitectonice iesene. Stiluri si cronologie, Iasi, Editura Cariatide, f. a.
***Monumente istorice bisericesti din Mitropolia Moldovei si Sucevei, Iasi, Editura Mitropoliei Moldovei si Sucevei, 1974
TÂRCOVEANU, Eugen; LITU, Mihai; EPURE, Oana, Epitropia „Sfântului Spiridon” Iasi. De la origini la glorie, desfiintare si noi începuturi , vol.I, Iasi, Editura Danaster, 2000
Cătălina Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"
revenire la pagina de ansamblu |