Inapoi la prima pagina

   
monument 

Staretie

cod IS-II-m-A-03852.02
comuna IASI
localitate IASI
datare sfârşit de secol XVIII; lărgită în secolul XIX, modificată la începtutl secolului următor
tip staretie
ansamblu Ansamblul Manastirii Golia
componente
(click pentru mai multe informatii)
 
adresa Str. Cuza Voda 51
descriere 

Descrierea stării actuale :

clădire de uz curent a mănăstirii

Istorie:

Este o clădire de tipul caselor boiereşti de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Pe la 1786, mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi s-a retras la Golia şi e foarte probabil că a locuit în această clădire, singura din incintă care putea fi o locuinţă demnă de un mitropolit şi un frate de domn (Dan Bădărău, Ioan Caproşu :2007, p.205). Clădirea avea parter boltit şi un etaj, scară interioară şi o boltă pentru trăsuri în faţa intrării. A ars în marele incendiu din 1822 şi a fost reparată peste câţiva ani, astfel încât, la 1827, era din nou în uz. A fost locuinţa egumenului, până la secularizarea averilor mănăstireşti. Pe la 1837, mitropolitul şi egumenul Grigore Irinopoleos i-a adăugat o nouă aripă, în spate, unde se afla un paraclis şi o trapezărie (Dan Bădărău, Ioan Caproşu :2007, p.205-6). Există o descriere a clădirii de la 1846, datorată arhimandritului rus Porfirie Uspenski (Radu Popa :1966, p.36). După secularizarea averilor mănăstireşti (prin legea din 1863), egumenia  fost un timp folosită pentru nevoile ospiciului de nebuni amenajat aici la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi mutat abia în 1905 la mănăstirea Socola (Dan Bădărău, Ioan Caproşu :2007, p.207). Pe la 1870 era cazarmă (Dan Bădărău, Ioan Caproşu :2007, p.205). Aici au funcţionat Arhivele Statului din Iaşi, între anii1912-1969. În acest timp, director a fost Sever Zotta (până în 1941) şi apoi Gheorghe Ungureanu (până în 1969) (Olga Rusu, Cornelia Grigoriu, Liviu Vasiliu :2003, p.105). Clădirea are pereţi masivi din piatră, groşi de aproape un metru. La susbsol este o pivniţă mare, adâncă, ramificată (Monumente istorice bisericeşti... :1974, p.310). A fost reamenajată înainte de 1911, pentru a adăposti depozitele Arhivelor Statului. Atunci s-au desfiinţat plafoanele boltite ale încăperilor (Monumente istorice bisericeşti... :1974, p.310). După reînfiinţarea mănăstirii, în 1992, clădirea a revenit la vechea sa menire, de reşedinţă egumenică (Dan Bădărău, Ioan Caproşu :2007, p.205).

Bibliografie:

BĂDĂRĂU, Dan; CAPROŞU, Ioan, Iaşii vechilor zidiri, Iaşi, Editura Demiurg, 2007.
*** Monumente istorice bisericeşti din MITROPOLIA MOLDOVEI ŞI SUCEVEI, Iaşi, Editura Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, 1974
POPA, Radu, Mănăstirea Golia, Bucureşti, Editura Meridiane, 1966.
RUSU, Olga ; GRIGORIU, Corneliu ; VASILIU, Liviu, Iaşi – citadelă europeană.Trasee de turism cultural, Iaşi, Editura Sedcom Libris, 2003

Cătălina Mihalache cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie "A. D. Xenopol"

revenire la pagina de ansamblu

 

  inapoi la lista