| descriere | | Istoric:
Zidul de incintă al mănăstirii Bârnova este construit din piatră de Repedea (calcare sarmatice), de slabă calitate, extrasă din cariera aflată în imediata apropiere. Incinta are forma unui patrulater cu laturile de 102x95 m. Înălţimea zidurilor este de 5 m. La cca. 1m de la sol se observă în zid, din loc în loc, bârne groase de stejar, pentru susţinere şi mărirea rezistenţei la cutremure. Pe interior, la înălţimea unui om, se observă urmele drumului de strajă din lemn, care era amenajat de jur împrejurul incintei. Grosimea zidului la bază este de 1, 35 m, iar spre partea superioară de 1,00 m. Au existat contraforţi pe toate laturile. Astăzi se mai păstrează în bună stare doar doi contraforţi pe partea vestică a incintei. Existau două căi de acces în interiorul fortificaţiei: pe sub turnul porţii principale, pe latura de est, şi pe partea de vest, o poartă de mici dimensiuni, boltită sub un arc de piatră, doar pentru accesul persoanelor. Se crede că poarta din lemn de stejar, ghintuită cu nituri, ar data de la 1728. Poarta secundată putea fi apărată prin trei metereze, practicate în zidul de aici. În campania de săpături arheologice din august 1999 s-a constatat existenţa la exterior, în afara zidului de incintă, a unui alt turn, în afară de cel ale cărui urme se vedeau deasupra solului; acesta a fost construit odată cu zidul de incintă şi era mult mai mare decât cel care se păstrează pe latura vestică. Nivelul său de construcţie este acelaşi cu turnul menţionat mai sus şi al contrafortului. (Elena Gherman, Adriana Moglan, Rezultatele preliminare ale cercetării arheologice de la Mănăstirea Bârnova şi implicaţiile ei asupra restaurării, în „Monumentul”, Iaşi, I, 2000, p. 147-148). În interiorul incintei, adosată zidului de pe latura de est, s-a ridicat o construcţie aşa-zis „provizorie” a cărei funcţie nu poate fi intuită din exterior, cănstrucţie care foloseşte zidul de incintă ca latură a sa. Spre exterior, pe latura de vest, ce cuprinde turnul de intrare, s-a început dublarea zidului de incintă cu un gard pe temelie de piatră (aceasta înaltă de vreo 50 cm de la nivelul solului), cu stâlpi de metal, pentru care nu există priobabil nici o autorizaţie de construcţie (Adina Grigorovschi, p. 338).
Lucrări anterioare de restaurare:
în anii 1985-1987 s-au făcut reparaţii la zidul mănăstirii, care era căzut pe unele părţi.
Bibliografie:
Elena Gherman, Adriana Moglan, Rezultatele preliminare ale cercetării arheologice de la Mănăstirea Bârnova şi implicaţiile ei asupra restaurării, în „Monumentul”, Iaşi, I, 2000, p. 147-148;
Adina Grigorovschi, Mănăstirea Bârnova – Consideraţii asupra stării de conservare, în „Ioan Neculce”, Iaşi, IV-VII, 1998-2001, p. 333-340 (cu 13 foto);
<!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0mm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-ansi-language:RO; mso-no-proof:yes;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> SORIN IFTIMI muzeograf, specialist, Complexul Muzeal National "Moldova"
revenire la prima pagina
|